SAPARD este pe final. „Cotidianul“ va prezinta care sint sansele de a mai obtine un grant de la Uniunea Europeana prin acest program.

Programul de preaderare SAPARD, finantat de Comisia Europeana, isi traieste ultimele zile. Conform ultimului bilant realizat de Agentie, in acest moment mai sint de cheltuit numai 83,9 milioane de euro. Mai precis, producatorii agricoli care au intocmit proiecte ce vizeaza investitii in industria agro-alimentara (masura 1.1) mai au 8,36 milioane de euro si mai putin de o luna la dispozitie pentru a mai beneficia de banii comunitari. De altfel, in cazul acestei masuri, Bruxelles-ul a aprobat suplimentarea fondurile alocate initial (318.782.773 de euro) cu 10% mai mult din totalul acestora, conform regulii de flexibilitate care se aplica o singura data in cadrul Programului SAPARD. Ceva bani mai exista si pentru cei care doresc sa depuna proiecte ce vizeaza exploatatiile agricole (masura 3.1). Este vorba despre 47,29 milioane de euro. Totodata, pentru diversificarea activitatilor economice in mediul rural (masura 3.4) producatorii agricoli trebuie sa se incadreze in putin peste 12 milioane de euro. In cazul masurii ce vizeaza investitiile in silvicultura (3.5) fondurile alocate au fost epuizate complet.

Din estimarile reprezentantilor Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), in jur de 700 de investitori din mediul rural vor ramine cu proiectele in sertare.

Selectie in functie de punctaj

Pentru a se putea face o selectie intre cererile depuse, APDRP va acorda un punctaj fiecarui proiect in parte. Astfel, vor fi selectate acele proiecte care au strins cele mai mari punctaje. Spre exemplu, daca pentru construirea de pensiuni turistice se depun 100 de proiecte, dar mai sint fonduri disponibile doar pentru 50, se vor selecta acele proiecte care obtin cel mai mare scor, in ordinea punctajului obtinut. Cu alte cuvinte, exista riscul ca un proiect realizat conform procedurilor SAPARD si care indeplineste toate criteriile de eligibilitate specifice sa nu poata obtine finantare din cauza unui punctaj mai mic decit alte proiecte depuse pentru acelasi gen de investitii.

Cele mai mari scoruri se acorda pentru acele proiecte care promoveaza alte activitati fata de activitatea de baza (20 de puncte), cele care vizeaza investitii noi (15 puncte) si cele amplasate in zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic (15 puncte).

Masuri fara cereri

Aflate printre cele mai recente masuri acreditate de Comisia Europeana, investitiile ce presupun metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural (masura 3.3) si cele care vizeaza constituirea grupurilor de producatori (masura 3.2) nu au ridicat pina acum interesul producatorilor din agricultura. Astfel, acestea sint practic singurele masuri SAPARD pentru care se vor mai putea organiza sesiuni de depuneri si in lunile urmatoare. Mai precis, reprezentantii SAPARD sustin ca fermierii interesati de acest tip de investitii isi vor mai putea depune proiectele pina in luna august sau chiar septembrie. Totodata, este posibil ca la urmatorul bilant, Comisia Europeana sa aprobe realocarea fondurilor aferente acestor masuri catre cele mai de interes, cum ar fi cea referitoare la investitiile in sectorul agroalimentar.

Bani pentru protectia mediului

In cadrul masurii referitoare la protectia mediului si conservarea peisajului natural, producatorii agricoli au posibilitatea sa incaseze timp de cinci ani intre 28 de euro si 320 de euro pentru fiecare hectar de teren. Principala conditie este ca investitiile lor sa vizeze diferite practici agricole traditionale, agricultura ecologica sau sa protejeze solul de eroziune. Alocatiile financiare nerambursabile se acorda anual, ca rata fixa exprimata in euro si calculata pe baza costurilor nete datorate respectarii conditiilor presupuse de submasura de agromediu si a pierderilor de venit cauzate de respectarea aceleiasi submasuri.

Mai precis, fermierii care isi vor transforma terenul agricol in pasune vor primi in primul an de la demararea conversiei 217 euro pentru fiecare hectar, urmind ca in ceilalti patru ani sa primeasca 91 de euro pe hectar. Pentru amenajarea de benzi inierbate, alocarea financiara este de 245 de euro pe hectar in primul an si de 193 de euro pe hectar in urmatorii ani. Mentionam faptul ca plata se face numai pentru acele suprafete acoperite de benzile inierbate. De asemenea, pentru infiintarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil dupa recoltare beneficiarul primeste 129 de euro pe hectar in fiecare din cei cinci ani.

Fermierii care doresc sa cultive orez in mod traditional pentru a mentine zonele temporar inundate incaseaza anual prin programul SAPARD 206 euro pe hectar, in vreme ce producatorii care realizeaza proiecte ce vizeaza conservarea pasunilor si finetelor alpine sint finantati cu 95 de euro pe hectar in toti cei cinci ani.

Subventii de la Uniunea Europeana primesc si producatorii agricoli care cultiva legume, fructe, plante aromatice sau culturi furajere ecologice. Astfel, in anii de conversie se acorda 329 de euro pe an pentru fiecare hectar cultivat cu legume, 320 de euro pentru hectarul cultivat cu fructe, 287 de euro pe hectarul pe care s-au plantat plante aromatice si medicinale, 123 de euro pe hectarul de orz furajer si 35 de euro pentru un hectar de culturi naturale. Totodata, in anii de dupa certificarea culturilor (de regula in ultimii doi ani de finantare) sprijinul financiar al UE ajunge la 273 de euro pe hectar in cazul culturilor de legume, la 181 de euro pentru fructe, 190 de euro pentru plantele aromatice sau medicinale, 92 de euro pentru orzul furajer si 28 de euro pentru pasiunile naturale. Finantarile pentru agricultura ecologica se acorda numai pentru fermierii din Suceava, Galati, Timis, Calarasi, Arad si doar pentru un numar limitat de hectare.

Pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie sa fie efectuate dupa semnarea contractului de finantare cu APDRP si nu trebuie sa depaseasca cel mult 12% din valoarea totala eligibila a proiectului sau 3% in cazul in care proiectul nu presupune ridicarea unor constructii.

Program pentru asociere

Producatorii agricoli care se constituie in grupuri pot beneficia anul acesta de sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul SAPARD de pina la 20.000 de euro pe an. Astfel, cei care comercializeaza marfa in valoare totala de pina la 200.000 de euro intr-un an primesc in primii doi ani 5% din valoarea productiei de piata. In al treilea an, sprijinul financiar este de 4% din valoarea productiei, in al patrulea an este de 3% in vreme ce in al cincilea an subventia se ridica la 2% din aceasta valoare. Totodata, grupurile de producatori care vind de peste 200.000 de euro pe an beneficiaza in primii doi ani de 2,5% din valoarea totala a productiei de piata, urmind ca in urmatorii trei ani sa primeasca 2% si respectiv 1,5% din valoarea productiei. Per total, un grup de producatori nu poate incasa de la UE mai mult de 20.000 de euro in primii doi ani. Nu in ultimul rind, plafonul maxim este de 16.000 de euro in al treilea an, 12.000 de euro in al patrulea an si de 10.000 de euro in ultimul an de finantare.

Aderarea ne aduce peste 7 miliarde de euro

Cel mai probabil in martie 2007, fermierii vor putea sa-si ia banii din fondurile de postaderare: 7,5 miliarde de euro in 7 ani.

O data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, toate programele dedicate statelor in curs de aderare, cum este spre exemplu SAPARD, se vor finaliza. In schimb, Comisia Europeana va continua sa finanteze diverse proiecte elaborate de investitorii, ONG-uri sau institutiile statului. In ceea ce priveste sprijinul acordat redresarii agriculturii autohtone, UE va aloca in perioada 2007-2013 in jur de 7,5 miliarde de euro sau chiar ceva mai mult pentru investitii si plati directe pentru dezvoltare. Suma exacta se va cunoaste dupa ce Bruxelles-ul va aproba asa-numitul Plan Strategic, care precede Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR). Acesta din urma este practic un document in care se specifica la cit se ridica Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala 2007-2013 (FEADR), precum si modalitatea in care vor fi cheltuiti banii. Adrian Tibu, purtatorul de cuvint al Ministerului de resort, sustine ca PNADR se va finaliza in ianuarie 2007 astfel incit incepind din februarie-martie anul viitor producatorii agricoli vor putea accesa fondurile postaderare.

2,1 miliarde de euro in primii doi ani

Din bugetul alocat pina in 2013, Romania va incasa 2,3 miliarde de euro numai in primii doi ani de la aderare (2007-2009). Banii vor permite practic continuarea investitiilor de tip SAPARD. Este vorba in primul rind despre finantarea investitiilor pentru restructurarea si modernizarea sectorului agroalimentar si forestier, la care se adauga investitiile in dezvoltarea de noi tehnologii cum ar fi de exemplu biomasa sau biocombustibilii. Nu in ultimul rind, Comisia Europeana va suporta si o parte din cheltuielile pentru sprijinirea zonelor defavorizate natural.

Cei mai multi bani pentru ferme

Dupa 2007, conform Planului National Strategic cei mai multi bani, reprezentind 45% din total fonduri comunitare, se vor aloca pentru modernizarea si infrastructura fermelor si unitatilor de procesare pentru filiere pe produs competitive sau pentru imbunatatirea cunostintelor de management al fermierilor ori restructurarea fermelor de semisubzistenta. Altfel spus, pentru acele tipuri de investitii care asigura un rol activ al agriculturii pe piata Uniunii Europene.

Platile directe absorb un sfert din fonduri

Alti 25% vor fi alocati, prin Agentia de Interventie si Plati pentru Agricultura (APIA) pentru plati directe acordate fermierilor, pentru impaduriri, agricultura ecologica, mentinerea practicilor traditionale sau diversitatea genetica.

Totodata, 22,5% din fondurile europene vor avea drept scop cresterea nivelului de trai in mediul rural. Astfel, vor fi finantate activitatile prin care se infiinteaza noi servicii (inclusiv cele legate de sanatate, invatamint sau transport) sau microintreprinderi, pentru dezvoltarea agroturismului ori pentru valorificarea patrimoniului cultural si arhitectural al satelor. Nu in ultimul rind, restul de 2,5% din alocarile bugetare provenite de la UE vor asigura dezvoltarea initiativei locale. Astfel spus, se vor finanta acele proiecte initiate in parteneriat public-privat in domeniul agriculturii, silviculturii si serviciilor. Aceasta impartire a fondurilor, desi a fost aprobata de Bruxelles, mai poate suferi modificari.

Vom avea Fermierul si dupa 2007

Potrivit reprezentantilor Ministerului Agriculturii, Programul Fermierul va continua si in 2007. Bugetul total alocat pentru acesta va fi insa stabilit cel mai probabil in toamna acestui an, o data cu alocarea intregului buget al Ministerului de resort. Intre timp, cele 325 de milioane de lei noi, banii alocati in prima transa a acestui an, au fost aproape epuizati. Din datele Bancii Comerciale Romane (BCR), institutia care gestioneaza acesti bani, cele 315 milioane de lei noi (din totalul de 325 de milioane de lei noi) destinati finantarii proiectelor eligibile SAPARD au fost cheltuiti in intregime pe 485 de proiecte agricole provenind de la societati comerciale, agricole, persoane fizice autorizate si asociatii familiale din aproape toate judetele tarii. Exceptie a facut doar judetul Bistrita Nasaud, unde nu au fost depuse proiecte. Restul de zece milioane de lei noi destinati investitiilor care nu sint eligibile prin SAPARD sint de asemenea in curs de alocare. Totodata, BCR a alocat, din resursele proprii ale bancii, peste 1.000 de milioane de lei noi pentru cofinantarea acestor proiecte din agricultura. Astfel, suma care va fi disponibila agricultorilor se va ridica la 1.325 de milioane de lei noi.

Nu in ultimul rind, producatorii agricoli vor mai avea anul acesta la dispozitie inca 280 de milioane de lei noi pina la finele anului. Conform reprezentantilor Ministerului Agriculturii, licitatia pentru acesti bani se va desfasura luna aceasta sau cel tirziu in luna august.

Per total, luind in calcul si cele 30 de milioane de lei noi alocati de la stat pentru Fermierul in 2005, au fost finantate 1.258 de proiecte.

Cum se iau bani prin Fermierul

Acum, producatorii agricoli care vor sa apeleze la programul Fermierul pot accesa credite cu valori cuprinse intre 5.000 de euro si 35.000 de euro cu o dobinda de 4,5% pe an. Imprumuturile se acorda pe cel mult zece ani, cu o perioada de gratie la plata ratelor de credit cuprinsa intre unu si cinci ani.

Totodata, exista posibilitatea acordarii unei perioade de gratie si la plata dobinzii. Pentru a obtine credite din Programul Fermierul nu este necesara contributia proprie a solicitantului. Nu in ultimul rind, in cazul in care valoarea creditului solicitat depaseste valorile maxime stabilite de Ministerul Agriculturii, diferenta se poate completa din fondurile proprii ale BCR, urmind a fi acordata in conditiile bancii, cu dobinda la zi a creditului pentru investitii.

Granturi pentru piscicultura

Tot dupa momentul aderarii, Comisia Europeana va finanta si piscicultura. Mai precis, in perioada 2007-2013 acest sector va beneficia de 199 de milioane de euro. Astfel, intreprinzatorii care activeaza in acest sector vor putea obtine bani gratis pentru a face investitii in dotarea centrelor de prima vinzare si a punctelor de debarcare, in ambarcatiuni si unelte de pescuit; finantarea utilajelor, popularea cu specii de inalta valoare economica si cerere de piata; investitii in utilaje si echipamente de inalta productivitate si actiuni de promovare a consumului produselor din peste.

Alocari bugetare pentru credite

Ministerul Agriculturii, Gheorge Flutur, vrea sa majoreze grantul acordat fermierilor care apeleaza la Fermierul. In momentul de fata, acesta se ridica la 20% din valoarea totala a imprumutului. De asemenea, Flutur sustine ca, la urmatoarea rectificare bugetara, ministerul pe care il conduce va primi in jur de 2.000 de miliarde de lei pentru acordarea de credite. Pina acum au fost depuse proiecte pentru 4.500 de miliarde de lei, alte 600 de proiecte asteptind suplimentarea fondurilor.