|
| |
Caimacul aderarii merge la marii latifundiari
|
Pentru a beneficia de subventii europene,
agricultorii trebuie sa utilizeze o suprafata de cel putin un hectar si sa
pastreze terenul curat.
Taranii care lucreaza cel putin un hectar de pamint vor putea de anul viitor sa
solicite bani de la Uniunea Europeana. Pentru a beneficia de plati directe este
important sa lucreze suprafete formate din parcele de cel putin 0,3 hectare.
Daca aceasta conditie este indeplinita si in plus figureaza in Registrul
Fermelor realizat de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura,
agricultorul poate depune o cerere de solicitare in acest sens. „Se pot adresa
centrelor locale ale Agentiei toti cei care lucreaza pamintul. Nu trebuie sa fie
proprietari, este suficient sa administreze terenul pentru a fi eligibili”, a
precizat Nicolae Sterghiu, directorul general al APIA.
Taranul trebuie sa figureze in Registrul Fermelor
Pentru a se putea acorda subventiile, in acest an, fermierii au fost
inregistrati de specialistii APIA in Registrul Fermelor. Acesta trebuia sa fie
gata din martie, dar din pacate nu este finalizat nici acum. Oricum, daca apare
in acest Registru, agricultorul va primi acasa anul viitor o cerere de subventie
pretiparita cu datele declarate la inregistrare si un material grafic pe care sa
isi identifice parcelele. Fermierii vor putea astfel sa indice numai schimbarile
fata de momentul inregistrarii.
Apoi, datele vor fi introduse in calculator si comparate cu suprafata de
referinta. In cazul in care suma suprafetelor declarate de fermieri ca parcele
agricole utilizate este mai mare decit suprafata de referinta, este clar ca unul
sau mai multi tarani au estimat gresit suprafetele folosite. In acest caz se va
declansa automat procedura de control la fata locului. Trebuie precizat ca in
momentul preinregistrarii fermierul este crezut pe cuvint si nu se verifica
nimic.
Banii, doar in conturi bancare
Astfel, anul viitor vor exista trei categorii de fermieri: cei care sint in
Registrul Fermelor si care si-au identificat parcelele agricole, cei care sint
inregistrati, dar pentru care nu s-a realizat legatura cu parcela, si cei care
nici macar nu figureaza in Registru. Daca fermierii din primele categorii vor
primi acasa cerereile pretiparite, ceilalti vor trebui sa ia formularele de la
centrul local APIA. Agricultorul va completa cererea de subventie in care va
declara numarul si marimea parcelelor utilizate si va face o schita a acestora.
Cererea trebuie depusa la centrul local APIA pentru a fi autorizata. In acest
scop, reprezentantii Agentiei vor efectua o verificare in teren. Dupa efectuarea
controlului specialistii stabilesc care este suma cuvenita fermierului. Banii
vor fi apoi virati in cont. „Cererile vor putea fi depuse din ianuarie pina in
15 mai 2007, iar banii vor ajunge in conturi dupa octombrie 2007. Nu s-au
stabilit inca bancile la care se pot deschide conturi. Sigur este ca subventiile
vor fi acordate in acest mod“, a spus Doru Nechiti, director general adjunct
APIA.
Procedura de distribuire a subventiilor dupa aderare
Subventiile acordate agriculturii romanesti de la bugetul comunitar vor fi
distribuite prin intermediul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura.
APIA va asigura acordarea subventiilor, sub forma interventiilor pe piata,
restitutiilor la export si a platilor directe.
Interventiile pe piata se traduc prin achizitionarea de catre stat a unor
cantitati din anumite produse agricole, considerate importante pentru Romania,
in cazul in care pretul acestora scade sub o anumita limita prestabilita.
Restitutiile la export se vor acorda la exportul anumitor produse agricole
considerate sensibile si reprezinta diferenta dintre pretul de export si pretul
comunitar.
Platile directe se vor acorda, intr-o forma simplificata pina in 2009, in cadrul
regimului de plata unica pe suprafata, suprafata eligibila fiind de minimum 1
ha/ferma, respectiv minimum 0,3 ha/parcela.
9,2 milioane de hectare eligibile
Pentru anul viitor sint alocate subventiilor 440 de milioane de euro. „Avind in
vedere ca pina acum au fost inregistrate in Registrul Fermelor 9,2 milioane de
hectare eligibile se poate spune ca pentru fiecare hectar se va acorda in medie
50 de euro”, a spus Nicolae Sterghiu. Sumele vor fi diferite in functie de
fiecare cultura, dar acestea nu au fost inca stabilite de autoritati. „Sint
culturi, cum ar fi cartoful, pentru care nu vor se vor acorda subventii“, a spus
Valeriu Steriu, fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii. Trebuie
mentionat ca peste 60% dintre fermierii romani detin sub cinci hectare de teren.
Noi averi pentru latifundiari
Marii latifundiari se vor bucura de anul viitor de sustinere financiara
substantiala din partea Uniunii Europene. Subventiile sint acordate pentru
fiecare hectar de teren, indiferent cu ce este cultivat.
Toti cei care muncesc pamintul fie ca il au in proprietate fie l-au luat in
arenda, au dreptul sa primeasca subventii europene dupa aderarea Romaniei la UE.
Fericiti sa primeasca bani vor fi taranii care isi lucreaza cele citeva hectare
de pamint pe care le au in proprietate, dar mai ales marii detinatori de
terenuri. Fie ca au cumparat, au concesionat sau au arendat terenul,
latifundiarii Romaniei vor beneficia de sume importante de bani. Daca avem in
vedere ca dupa integrare pentru fiecare hectar de teren agricol Uniunea
Europeana va plati anual agricultorului roman in jur de 50 de euro, se poate
spune ca cei care au acumulat terenuri agricole nu au de ce sa-si faca probleme.
Chiar daca suma pare destul de mica, pentru cei care au deja latifundii de mii
sau chiar zeci de mii de hectare beneficiile aderarii se masoara in milioane de
euro.
Culita Tarita, mai bogat cu trei milioane de euro
Printre cei care lucreaza suprafete foarte mari de teren se numara Culita Tarita
si Adrian Porumboiu. Controversatul politician si om de afaceri Culita Tarita
detine peste 60.000 de hectare, majoritatea (57.000 de hectare) in Insula Mare a
Brailei, iar restul la Piatra Neamt. Dupa integrare, el va primi anual subventii
europene in valoare de cel putin trei milioane de euro. Ceea ce inseamna destul
de mult avind in vedere ca in acest moment nu primeste nici un ban ca subventie.
Aceasta pentru ca cei care lucreaza suprafete mari de pamint nu primesc fonduri
de la stat. „Pina anul trecut se plateau subventii pe produs si primeam si noi
bani, acum insa fondurile s-au indreptat catre Programul Fermierul, iar noi, cei
care detinem suprafete intinse de teren, nu mai primim nimic“, a spus Culita
Tarita. Cu toate acestea, el este nemultumit de suma pe care o va primi de la
Uniunea Europeana, pe care o considera infima fata de ceea ce primesc
agricultorii occidentali. „Eu nu sint deloc increzator in ceea ce ne asteapta
dupa aderare. Agricultorul francez primeste pentru fiecare hectar cultivat cu
griu in jur de 350-400 de euro, iar unuia roman ii va reveni probabil 40-50 de
euro. Si banii sint acordati pentru acelasi hectar, cultivat cu acelasi produs
si in conditii asemanatoare. Va fi foarte greu sa facem fata avind in vedere ca
trebuie sa folosim aceeasi tehnologie ca si ei, adica utilaje performante si
doar tratamente permise de Uniune. Va trebui sa suportam o concurenta neloiala
din partea agricultorilor vestici“, a aratat Culita Tarita. Reamintim ca fostul
senator PSD, in anul 2001, a arendat pentru 20 de ani, prin firma sa TCE 3 Brazi,
Insula Mare a Brailei. El se afla inca in dispute cu Agentia Domeniilor Statului
care ii contesta dreptul de a folosi pamintul. IMB are o suprafata totala de
71.000 de hectare, iar Culita Tarita foloseste cele 57.000 de hectare arabile.
Doua milioane de euro pentru Porumboiu
Un alt detinator de terenuri agricole este fostul arbitru Adrian Porumboiu. El
are peste 40.000 de hectare, majoritatea suprafetelor fiind luate in arenda,
dupa ce a acaparat o mare parte din agricultura judetului Vaslui. Pentru ca
lucreaza aceste terenuri, Porumboiu va primi anual de la Uniunea Europeana peste
doua milioane de euro.
Porumboiu asteapta cu nerabdare banii de la Uniunea Europeana, mai ales ca acum
nu mai primeste nici o subventie de la statul roman. „In comparatie cu ceea ce
primesc vest-europenii, este foarte putin, urmind ca noi sa fim in dezavantaj,
dar decit nimic, asa cum este acum, va fi mult mai bine”, a aratat Porumboiu. El
spune ca stie ce-l asteapta de la anul si e pregatit de aderare. „Stim ce avem
de facut pentru a primi banii si care sint conditiile pe care trebuie sa le
indeplinim. Integrarea in Uniunea Europeana ne va prinde acasa, nu in deplasare”,
a precizat Porumboiu.
Sume importante vor ajunge si in miinile altor oameni de afaceri in domeniul
agricol. Printre ei se numara Ioan Nicolae, patronul firmei Interagro, dar si
libanezul Jihad El-Khalil, care administreaza mai multe mii de hectare in Lunca
Dunarii. Si cei care administreaza 10.000 de hectare, cum este cazul societatii
Agro Chirnogi, vor beneficia de sume destul de mari. Ei sint totusi nemultumiti,
considerind ca banii sint prea putini fata de cit este necesar pentru un hectar.
„Subventiile pe care le vom primi sint destul de mici, mai ales daca avem in
vedere ca pentru cultivarea unui hectar de teren noi cheltuim 10-14 milioane de
lei. Cele citeva zeci de euro de la UE nu vor acoperi decit 10% din costuri“, a
spus Marin Maioru, directorul economic al Agro Chirnogi.
Pamintul sa fie lucrat, nepoluat si fara buruieni
Pamintul trebuie in permanenta lucrat, curatat de buruieni si protejat de
substantele poluante. Neindeplinirea normelor duce la pierderea banilor.
Agricultorii romani se tem de conditiile agricole si de mediu pe care le impune
Uniunea Europeana. Numai daca respecta normele europene in domeniu vor putea
beneficia de subventiile europene. „Trebuie sa asigure protectia solului si a
mediului, sa elimine vegetatia nedorita si sa mentina terenul acoperit cu
pajisti permanente”, a spus Doru Nechiti, director general adjunct al Agentiei
de Plati si Interventie in Agricultura. Daca pentru specialistii APIA lucrurile
nu sint inca foarte clare, ei multumindu-se sa citeasca normele europene, cei
vizati au mers mai departe pentru a vedea mai exact ce probleme vor intimpina. „Conditiile
impuse de europeni sint foarte dure. Mai ales normele de mediu sint dificil de
respectat si nu stiu citi vor reusi sa o faca. Totul trebuie pastrat curat si
poluarea sa fie cit mai mica. De aceea trebuie folosite utilaje si tratamente
cit mai putin nocive solului, apei si aerului“, a spus Culita Tarita (foto).
Conditii dure
In plus, agricultorii trebuie sa indeplineasca anumite conditii agricole care
inseamna ca pamintul trebuie sa fie permanent lucrat si eliberat de buruieni.
Astfel, chiar si un teren „lasat sa se odihneasca“, adica nelucrat pentru o
perioada de timp, trebuie mentinut curat si arat. Buruienile trebuie indepartate
chiar si in acest caz pentru ca altfel nu se poate spune ca pamintul este „odihnit”.
Aceste plante distrug structura solului, acaparind substantele nutritive si este
nevoie de doi-trei ani pentru ca pamintul sa-si revina, perioada in care se
lucreaza fara beneficii.
Neregulile micsoreaza subventia
Cei care nu respecta normele impuse de Uniunea Europeana risca sa ramina fara
bani. Autoritatile vor trebui sa verifice tot timpul indeplinirea conditiilor
agricole si de mediu, iar in cazul in care constata ca acestea au fost incalcate
pot reduce cu un anumit procent din subventie. La cea de-a doua abatere,
procentul se mareste, agricultorul riscind sa piarda intreaga suma care ii era
alocata
www.cotidianul.ro
|
